Adevarata cetate dacica, Sarmizegetusa Regia!

Profitand de timpul liber si de drumul proaspat asfaltat(Costesti-Sarmizegetusa Regia 2015-2016, pana atunci drum forestier, greu practicabil), in primavara lui 2017, am vizitat Sarmizegetusa, cetatea din Muntii Orastiei, simbolul civilizatiei dacice, despre care stiam cate ceva, ca majoritatea romanilor, din istoria predata in ciclul scolar general, din filme, cunoscutele proiectii din perioada comunista si din cartile citite.

    De numele Sarmizegetusa se leaga identitatea si continuitatea stramoseasca de origine geto-dacica a poporului roman care, din cauza unei cronologii arheologice si istorice precare, a fost idealizata de unii si contestata vehement de altii. In constiinta romaneasca Sarmizegetusa este capitala regatului geto-dac, orasul sacru din vremuri stravechi al marilor regi , Burebista, Decebal, Deceneu, conducatori ai unui popor antic care a vietuit pe meleagurile Romaniei de astazi.

  Exista doua denumiri : Sarmizegetusa Regia si Sarmizegetusa Ulpia Traiana (Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa), care identifica fiecare un sit, o veche asezare. Diferite ca pozitie geografica, ca infintare din punct de vedere cronologic , ca reper istoric dar avand binenteles un filon evolutiv comun, cele doua locuri sunt deseori confundate sau considerate unul si acelasi loc.

  Ambele se afla in judetul Hunedoara situate la o distanta de 40 km una de alta.

   Sarmizegetusa Regia este situl arheologic din Gradistea de Munte, situat la 1200 m inaltime in muntii Sureanu(zona Orastie, teritorial administrativ ea apartine de localitatea Orastioara de sus). Aici se gasesc ruinele unei vechi fortificatii, considerata a fi vechea capitala a Daciei Antice.

Sarmizegetusa Ulpia Traiana este situl arheologic din comuna Sarmisegetusa, din platoul Hategului. Aici se afla ruinele orasului construit de Imparatul Traian dupa cucerirea Daciei si abandonarea vechii capitale din muntii Orastiei, cu titlu de noua capitala a Daciei, devenita provincie romana.

  Asadar prima fortificatie este de provenienta dacica, originia ei e incerta , dar se presupune ca primele ei temelii au fost puse prin sec II-I i.d. Ch, iar a doua, de provenienta romana, a fost construita in anul 106 d. Ch.

   Daca doriti sa vizitati vechea cetate dacica ale carei origini se pierd in negura timpului, trebuie sa mergeti la Sarmizegetusa Regia.

  

 Cum ajungem acolo?

  Din orasul Orastie, judetul Hunedoara pe drumul judetean 705 A pana in localitatea Costesti, apoi spre Gradistea de Munte de-alungul unui fost drum forestier , asfaltat acum, inca 20 km.

  

 Ce stim despre Sarmizegetusa Regia?

Denumirea Sarmizegetusa Regia era folosita in perioada romana, insemnand "cetatea regeasca".

Toponimului Sarmizegetusa i s-au dat numeroase explicatii, referitor la ce inseamba el si care ar fi originea sa lingvistica.

Semnificatia exacta nu s-a stabilit inca.

Unii sustin ca ar putea veni de la termenii Zermi-stanca si zeget-cetate, cetatea de pe stanca.

Altii sustin ca numele vine din latina sarmis et getusa(asezarea sarmatilor si getilor), idee contrazisa de istoricul V.Parvan care mentioneaza in argumentele sale faptul ca sarmatii au aparut in spatiul dacic mult dupa epoca lui Traian, epoca in care cetatea era cunoscuta sub aceasta denumire deja. Dupa Parvan toponimul ar insemna Sarmiz-egetusa in sensul Egetusa lui Sarmos(nume vechi cunoscut tracic).

Referitor la originea ei, istoricul N. Densuseanu a lansat ipoteza in cartea sa "Dacia Preistorica" ca stramosii dacilor, si anume pelasgi " o rasa noua , statura inalta si viguroasa, cu veche organizatie patriarhala, cu idei severe religioase si cu o pasiune(...)de a sculpta in stanca" sunt cei care au pus piatra de inceput la construirea cetatii, si ca aici a fost centrul populatiilor neolitice europene. O teorie indrazneata, dar nesustinuta de dovezi arheologice sau istorice.

Daca despre constructia, scopul ei stim putine la fel stim si despre cine si cum a distrus-o. Pe Columna lui Traian, adevarat izvor istoric care relateaza razboaiele dacice si cucerirea Daciei, se arata ca cei care au daramat si incendiat cetatea au fost, chiar, dacii! Elita conducatoare pare ca s-a sinucis in masa, o parte a comorilor au fost ascunse, iar cetatea distrusa.

 Ce gasim aici, la Sarmizegetusa Regia?

 

Gasim un sit arheologic, in mijlocul unei paduri de foioase pe culmile unui deal cu pante abrupte , inconjurat de culmi muntoase impadurite.

Situl este situat in Parcul National Gradistea Muncel-Ciclovina,si, din 1999, face parte din patrimoniul UNESCO, alaturi de alte 5 fortificatii(Luncani-Piatra Rosie, Costesti-Blidaru, Cetatuia, Capalna, Banita)care impreuna constitue un  nucleu fortificat de factura urbana ce a stat la baza unui stat de tip tribal.

 Sitului, din varii motive, nu i s-a acordat o importanta deosebita pana acum cativa ani, din aceasta cauza exista lacune in stabilirea unei atestari arheologice. Lipsa fundamentelor stiintifice, a argumentelor arheologice neconsemnate in momentul sapaturilor, a lucrarilor realizate neglijent precum si precaritatea izvoarelor istorice scrise au dus la emiterea a numeroase ipoteze si la nasterea unor serii de controverse cu privire la originea, caracterul si scopul asezarii.

  Ipoteza cea mai sustinuta este ca locul ar fi un ansamblu de temple, sanctuare cu caracter religios, o zona ritualica.

  In arheologie atunci cand nu se gaseste functionalitatea unei descoperiri, cand ea nu este inteleasa, exista tendinta de catalogare a descoperirii ca avand un rol ritualic, se misticizeaza artefactul.

  Altii l-au perceput ca pe un centru militar de aparare. 

 Mai recent in 2016, arheologul C. H. Opreanu sustine intr-o lucrare a sa, ca factorul religios nu a fost primordial in alegerea Sarmizegetusei ca punct central pentru statul tribal. Mai degraba o alegere strategica, practica, ca punct de plecare pentru extinderea teritoriala a acestui stat. Zona de extindere este estimata de arheolog, pe langa nucleul din muntii Sureanu, la circa 200 km patrati, zona agricola si carierele de piatra de la Magura Calanului si Pietroasa-Deva de unde provine piatra de calcar si andezit, adica Valea Muresului si probabil depresiunea Hategului erau cu siguranta sub autoritatea centrului de putere de la Sarmizegetusa.

Pana la inceputul sec al XIX-lea ruinele erau cunoscute doar de oamenii care locuiau in aceste parti si erau vizibile doar parti din aliniamentele de zid fortificat.

Intr-o scriere medievala din 1575 se face o mentiune la existenta acestui loc, un frumos oras in inima padurii.

 O prima cercetare efectiva a ruinelor a avut loc in 1803-1804 si a fost initiata de autoritatea austriaca aflata in cautarea unor tezaure de care dadusera niste localnici din zona, care au gasit numeroase monede din aur. Atunci au fost scoase la iveala baia romana, templul mare rotund, turnul pentagonal.

 Dupa Primul Razboi Mondial au loc primele sapaturi arheologice sistematice conduse de Teodorescu in 1922-1924, ele au continuat in 1950 sub supravegherea lui Daicoviciu cand se descopera existenta zidurilor de sustinere a teraselor,

constatandu-se azi magnifica dispunere a acestora, realizarea lor de-alungul coastei dealului, 260 de terase dispuse partea de sud-est partea insorita.

 Tot acum se descopera soarele de andezit de pe terasa a XI-a, terasa zonei sacre cum e denumita azi.

Pe o alta terasa de 800 metri sau descoperit ruinele unui adevarat atelier metalurgic(sau gasit 850 kg de lupe sau turte de fier), nicovale, ciocane, clesti, baroase ceea ce a condus la concluzia ca Sarmizegetusa Regia era un adevarat centru de prelucrare metalurgica a fierului gasit din belsug in muntii din jur. Au fost gasite unelte agricole si de tamplarie, sabii, pumnale facute in stil dacic, si ceramica cu influente mediteraneene cu diferite inscriptii in latina, greaca, unele necunoscute.(celebra inscriptie Decebalus per Scorilo, un dialect al limbii latine sau poate limba dacilor, care, poate, semana intr-atat de mult cu latina, incat se confunda cu aceasta!)

Locul a ramas din nou intr-o "semiuitare", in perioada comunista. Locul era greu acesibil, notiunea de turism era necunoscuta in aceasta zona, din punct de vedere arheologic, nu se alocau fonduri pentru sapaturi. Povestile si miturile despre comori ascunse circulau insa. Daca guvernul comunist a tinut, intentionat  sau din ignoranta, in umbra acest sit, este discutabil.

  Dupa 2000 o ancheta de anvergura internationala a condus la destabilizarea unei retele de hoti de artefacte, si a readus in lumina discutiilor publice importanta acestui sit . Ancheta a scos la iveala furtul si traficarea,  a 15 bratari plurispiralice dacice din aur , cu peste un kg greutate unele, si care dateaza din secolul I i.de Ch, provenite din situl Sarmizegetuza Regia.

  Dupa revolutie cautatorii de comori de diverse nationalitati inarmati cu harti, documente, detectoare de metal si alte unelte necesare sapatului, ajutati de localnici au sapat ilegal in padurile si printre ruinele cetatilor dacice, in cautarea comorilor ascunse. Se pare ca unii le-au si gasit! Din cele 15 bratari au fost recuperate, pana acum, de catre statul roman,13 bratari, pe langa alte artefacte constand in monede.

  In momentul de fata se fac cercetari arheologice sistematice amanuntite. Locul facand parte dintr-o rezervatie naturala, excavarea si decopertarea teraselor este ingreunata, chiar imposibila, din pricina arboretelui natural care nu poate fi defrisat.

In 2020 a fost semnat contractul de finantare pentru proiectul "Capitala Daciei-muzeu viu al patrimoniului cultural european" care are ca scop lucrari de proiectare si executie, de restaurare, lucrari de realizare structura panouri, proiecte de promovare a obiceiurilor zonale, digitizarea, promovarea proiectului.

  

Asadar Sarmizegetusa Regia , este locul unde gasim ruinele unei cetati dacice vechi de peste 2000 de ani, ea este considerata a fi capitala sacra a regatului dac. Sarmizegetusa Ulpia Traiana este considerata capitala Daciei provincie romana intemeiata de cuceritorul Daciei , imparatul Traian.

  O alta ipoteza pe care o vom dezvolta in alt articol e aceea ca, adevarata capitala a Daciei, Sarmiseghetusa, reprezentata pe Columna lui Traian, si pomenita de istorici precum Casius Dio se afla in zona Hategului, in Subcetate, pe malul Streiului.