Romania interbelica. Istorie si traditie, productie si consum.

Romania interbelica, supranumita Romania Mare, era cu cei aproape 20 milioane de locuitori si 295 000 km patrati cel mai important stat din Balcani. Crearea statului national prin alipirea la Vechiul Regat a provinciilor orientale(Basarabia), occidentale(Transilvania, Banat, Crisana), septentrionale(Bucovina, Maramures) si meridionale(Dobrogea de Sus sau Cadrilaterul) a fost rezultatul prabusirii imperiilor si a afirmarii principiului wilsonian al dreptului popoarelor la autodeterminare.

  Noile frontiere stabilite prin tratatele de pace din 1919 includeau puternice minoritati etnice(unguri, evrei, germani, slavi, turci si tatari), 28,5% din totalul populatiei nefiind de origine romana, o particularitate comuna tuturor statelor balcanice, central- si est- europene.

  Aflata in tabara invingatorilor din Primul Razboi Mondial, Romania a facut parte in perioada interbelica din "cordonul sanitar" al Europei in fata bolsevismului Rusiei sovietice. 

  Romania era o monarhie constitutionala avand in fruntea ei un monarh din dinastia germana de Hohenzollern-Sigmaringen, devenita din 1917 dinastia "de Romania".

Scena politica este dominata de doua mari partide politice, Partidul National Liberal si Partidul National Taranist care guverneaza in alternanta in alianta cu o serie de partide mici.

  Ca si in perioada anterioara, tara este guvernata de fapt de o elita restransa, in majoritate liberala: circa 300 de persoane dupa calculele unui observator(Petre Pandrea), un grup bine sudat denumit chiar " mafie" de un adversar politic (Alexandru Vaida-Voievod). Aceste elite realizeaza dupa razboi un program ambitios de reforme- printre care reforma agrara si votul universal care acorda drepturi politice imensei majoritati a tarii- si impun masuri economice de liberalizare sabotate insa de afacerism si nepotism.

  Romania ocupa primul loc in Europa in privinta ponderii populatiei active( 59% din totalul populatiei), dar aceasta era concentrata cu precadere in agricultura. De asemenea, ocupa locul intai la capitolul natalitatii, dar tot locul intai il detinea si la mortalitate, in special la mortalitatea infantila. Venitul anual pe cap de locuitor era de 243 de dolari, cel mai scazut din Europa centrala si de sud-est(Bulgaria-284 dolari, Ungaria-359 dolari, Polonia-284 dolari). Pentru comparatie in Anglia era de 1069 de dolari.

  Principalele produse de export erau petrolul si produsele rafinate(33% din total), cerealele(29%), lemnul(14%) si vitele(6%). Valoarea unei tone metrice exportata din Romania era de 121 de franci elvetieni, in vreme ce o tona de produse importate valora 815,8 franci elvetieni(1922-1930). In 1931 raportul era catastrofal 68,5 franci la tona la export si 853,9 la import.

 Incordarea situatiei internationale si interne il conduc pe Carol al II-lea la o politica autoritara. Constitutia din 1923 este abolita, partidele politice si sindicatele sunt interzise, se iau o serie intreaga de masuri pentru eliminarea populatiei evreiesti din viata politica, economica si sociala. Toate acestea nu au putut impiedica prabusirea Romanie Mari in 1940, prabusire datorata in primul rand situatiei geopolitice. Romania Mare dispare asa cum au disparut peste o duzina de alte tari europene indiferent de regimul lor politic, victime ale coliziunii imperialismului german si sovietic.

Realizarea statului natiune in 1919 a resuscitat interesul pentru trecutul mai indepartat sau mai apropiat: monumentele si siturile arheologice sunt cercetate, restaurate, renovate sau recladite in spiritul respectului pentru forma initiala, in special cu sprijinul Comisiei Monumentelor istorice.

  Manastirile si bisericile

formau atunci, unul din cele mai remarcabile capitole ale istoriei artei romanesti. Ele reprezinta sinteze locale ale influentelor bizantine si occidentale evoluand catre forme specifice spatiului romanesc in ciuda diferentelor regionale.

  Statul romanesc continua sa existe in dimensiunile sale traditionale diferite intre zonele de campie, unde se intalnesc locuinte de tip bordei

ingropat total sau partial in pamant, cele de deal, unde abundenta materialelor de constructie a permis formarea unui stil arhitectural specific: case cu etaj, inaltate pe o vasta pivnita, cu pridvor deschis impodobit cu stalpi de lemn adeseori sculptati, cu foisor cu acoperis in panta; in fine, cele de la munte, unfe predomina lemnul si acopetisurile impunatoare de stuf si de sindrila. Transilvaniei ii sunt specifice stilurile gotic si baroc, civilizatia urbana de tip german cu orase si biserici inconjurate de ziduri si turnuri de aparare ridicate impotriva pericolului otoman. Satele sasesti din Transilvania si svabesti din Banat difera puternic de cele romanesti, primele sunt de tipul asezarilor de colonizare, axate pe o strada principala dreapta si larg flancata de doua fronturi de case de zid cu curti ingradite si ele cu zid. In contrast, in satele romanesti domina habitatul de tip risipit, cu forme neregulate, gradini si livezi.

  La randul ei Oltenia muntoasa este pastratoarea unui tip de casa fortificata, cula, adevarat turn amintind de locuintele fortificate ale patricienilor genovezi.

 Economia taraneasca tinde catre autarhie-cultivarea pamantului, cresterea animalelor, viticultura, pomicultura si mica industrie locala.

 Structura economiei romanesti s-a diversificat dupa Primul Razboi Mondial: noile teritorii ersu extrem de bogate in paduri, animale de rasa, zacaminte de carbuni, fier, aur, argint, cupru. Vechiul Regat exploata numai sarea si petrolul a carui productie urca de la un milion de tone in 1920 la 8,7 milioane in 1936. Industriile care au cunoscut o puternica dezvoltare erau cea extractiva, metalurgica, de prelucrare a lemnului, a materialelor de constructie, chimica, alimentara, textila, a hartiei, a pielariei, sticlariei si ceramicii. In 1930 Romania avea 140 000 de intreprinderi industriale cu 600.000 de muncitori, dintre care, insa, 130.000 erau mici ateliere cu 1-5 muncitori. Tara avea un important potential economic, dar ducea lipsa de capitaluri si investitii care sa-l valorifice. Desi Romania ocupa locul intsi in Europa in privinta ponderii populatiei active aceasta era concentrata in agricultura. Doar 7,2% lucrau in industrie si 14% in servicii, iar valoarea productiei unui taran roman era de zece ori mai mica decat aceea furnizata de un muncitor industrial. Desi crescuse, productia la hectar era inferioara celei a tuturor statelor balcanice cu exceptia Greciei, iar valoarea inventarului agricol pe cap de locuitor era de 15 ori mai redusa decat cea a Germaniei.

  Venitul pe cap de locuitor al Romaniei era cel mai redus din Europa rasariteana si balcanica, existand mari discrepante intre mediul rural si cel urban.

Astfel bugetul taranesc era consacrat in proportie de 65-70% hranei si 5-10%bauturilor alcoolice. Consumul de carne anual pe cap de locuitor evidentia o enorma diferenta intre mediul rural(3kg) si cel urban(52kg). Taranul roman avea un consum extrem de redus de zahar(2kg anual de familie), in schimb consumau pana la 3 kg de mamaliga pe zi pe cap de locuitor in Vechiul Regat si in Basarabia. Alimentatia frugala si saraca in calorii se explica prin reducerea drastica a pasunilor in favoarea culturilor cerealiere destinate exportului(subventionat masiv de stat) si avea drept consecinta si raspandirea bolilor nutritionale ca pelagra specifice zonelor de monocultura(in special porumb) nu numai din Romania ci si din sudul Statelor Unite.

 Toate statisticile privind locuinta, asistenta medicala, educatia si analfabetismul(43% din totalul populatiei) dovedesc ca taranul roman avea unul dintre standardele de viata cele mai joade din Europa.

  O situatie mai buna avea muncitorimea. Absenta unor programe de constructii de locuinte ieftine, slabiciunea sindicatelor si paternalismul patronilor au dus la proletarizarea 

acestei clase sociale care isi pastra vechile traditii doar in Transilvania, Bucovina si Banat, regiuni in care votul social-democrat si socialist ers cel mai puternic. In Vechiul Regat, lipsita de axeste traditii, ea a fost mult mai sensibila la propaganda extremei drepte lefionare din Bucuresti si Iasi, iar implicatiile politice dezastruase nu s-au lasat mult asteptate.

"Interbellum. Romania interbelica" Matei Cazacu