Ai grija ce-ti doresti!
Candva, undeva, in timpuri de mult uitate, un om, aflandu-se cu oile la pascut pe crestele muntilor, intalneste in cale o pestera, necunoscuta lui pana atunci. Inauntru, in intuneric, in ungherul cel mai indepartat gasi un cufar. Omul fericit, se ruga sa fie in el aur si nestemate astfel se putea capatui si el, ca tare mai era sarac si n-avea de nici unele.
Deschise cufarul si omu' nu mai putu' de fericire, cand gasi in el atata aur de nici nu-l putea duce acasa. Dadu sa puna mana pe el cand auzi o voce.
- Aurul de-l poftesti tre sa jertfesti!
-Orice dau! raspunse omul, numa' da-mi aurul!
-Ia-l,spuse vocea, si eu voi lua!
Intors acasa omul isi facu de toate cele, era chiabur acum, dar era mereu cu frica sa nu fie furat, ca multi il pizmuiau acu' si voiau ceva de la el, copii nu mai il ascultau si nu mai erau harnici, cuminti cu respect, erau rautacosi si lenesi , nevasta nu mai era rabdatoare si intelegatoare, era guraliva si cicalitoare, prietenii erau dusmani, liniste nu mai avea si nici placeri , devenea tot mai trist , ursuz si rau.
Atunci omu se ruga sa nu aiba nimic din toate astea.
-Ia aurul inapoi!
-Ce dai? raspunse vocea.
-Aurul!
-Nu, aurul ti-l dau eu , adica linistea, tihna, iubirea, respectul, aprecierea, multumirea, bucuria, impacarea.
Le-ai avut dar le-ai pierdut!
Comentarii
Trimiteți un comentariu